Hong Kong, II

Kowloon

Daca pe insula, in Central totul iti spune metropola cocheta, cu oameni parfumati si dichisiti, cu strazi curate, Kowloonul este intruchiparea perfecta a unui furnicar, un mix intre hoteluri luxoase si magazine selecte in Tsim Sha Tsui in port si o doza soc de haos, de tarabe cu genuine fakes si vanzatori agasanti in Mong Kok.
Este partea Hong Kongului locuita de imigranti chinezi veniti la munca de jos, care-si imping din zorii zilei carucioarele intesate si gata sa se prabuseasca pe langa ei, de firme luminoase cat vezi cu ochii, de blocuri inghesuite si afumate, mancare si haos.

Aceasta peninsula de nici 48 km patrati este unul dintre cele mai aglomerate locuri de pe planeta, dar in mod definitiv are farmecul ei aparte.

In Kowloon puteti ajunge luand metroul, autobuzul, taxiul sau feribotul. Calatoria cu feribotul este insa un must, mai ales pentru perspectiva asupra a tot ce inseamna Hong Kongul cu cele doua "maluri" ale sale. Star Ferry-ul se ia din Central, din districtul Wan Chai, o calatorie insemand in jur de 2,20 HK$. Aceste ambarcatiuni butucanoase au inceput sa functioneze acum mai bine de o suta de ani si in prezent strabat portul Victoria de 450 de ori pe zi, fiind si un mijloc de transport pentru navestistii care lucreaza pe celalalt mal.

Noi ne-am bulibasit putin cu vizitatul dimineata, asa ca va recomand sa luati metroul pana la statia Prince Edward si sa incepeti plimbarea de sus in jos, ca sa zic asa, din zona pietelor in aer liber din Mong Kok. In zona Prince Edward gasiti Piata de flori si Gradina de pasari. Nu stiu daca sunteti amatori, dar merita drumul pana acolo macar pentru atmosfera. Tot aici este si cartierul bordelurilor, if you fancy:). Mai in jos, aproape de Nathan Road, pe Tung Choi Street ambele laturi ale strazii sunt ocupate de zeci de magazinase unde se vand pestisori aurii. Zona este cunoscuta sub denumirea de Goldfih Market si are succes pentru ca in Hong Kong nu exista casa fara un acvariu. Localnicii cred ca pestii aurii aduc noroc si calm.

Mergeti in jos, de-a lungul strazii si o sa dati de Ladies Market, o zona pe care nu trebuie sa o ratati, macar pentru spectacolul viu pe care il ofera.

Este cea mai mare zona de "magazine" in aer liber, plina de tarabe cu genuine fakes, de culoare, de vanzatori pregatiti de targuiala, de chinezarii si haos. Va sugerez sa o luati incet la pas, sa va pierdeti prin multime, pe stradute si sa nu plecati fara un kitch. Cat de mic.

Mong Kokul este si o zona plina de dai pai dong-uri, reastaurante cu mesele asezate pe trotuar, de multe ori la interesctia strazilor. Opriti-va sa mancati ceva, beti o bere sau daca nu, luati-va macar un snack de la tarabele de pe strazi.

Incercati curry fish meat balls sau pork meat balls, caracatita la gratar, intestine de pui, legume umplute cu peste,tofu sau fructe de mare.

Coborand pe Nathan Road, o sa dati de Temple Street, o zona inchisa traficului dupa-amiaza, in care se produce o adevarat migratie de vanzatori.

Pe langa chilipiruri, pijamale de matase, electronice si tot felul, gasiti si muuulta mancare. Seara toata lumea se aduna sa-si ia cina aici, bordurile strazii sunt pline de muzicieni, prezicatori de viitor, localnici care joaca sah. Daca nu reusiti sa ajungeti seara, dati o raita in timpul zilei prin piata in aer liber.
Gasiti orice. De la ciuperci si tot felul de chestii uscate

la condimente de tot felul, paste sau chestii preserved,

peste de toate felurile si fructe de mare, proaspete

sau uscate..

halci de carne taiate de macelar in fata ta

si fructe. Inclusiv imputitul durian.

Si daca tot esti in zona, n-ar strica o bratara de jad sau o pereche de cercelusi de la Jade Market. Mai ales ca te poti targui. Trebuie sa recunosc insa ca mesele pline de amulete, coliere, margele si statuete de jad iti iau ochii. Chinezii cred ca jadul are puteri tamaduitoare, asa ca rau n-o face. Pentru fildes sau mah-jongg, pravaliile din Canton Road sunt locul potrivit.
Plimbarea pe Nathan Road o sa se cam apropie de final, o data cu apropierea de Tsim Sha Tsui. Aceasta parte a bulevardului este ticsita de magazine si este probabil una dintre cele mai celebre zone ale Hong Kongului. O sa te trezesti pierdut in avalansa de oameni, mergand pe strada o data cu valul, ametit de firmele luminoase si stralucirea vitrinelor, de marfurile de toate tipurile, agasat de vanzatori cu tot felul de promotii. Este foarte greu sa nu-ti pierzi capul cheltuind tot ce ai la tine.

Insa orice ar fi, evitati magazinele cu firme prea luminoase sau care nu afiseaza preturile in vitrina. Zona este recunoscuta pentru tepari. Ignorati si vanzatorii de genuine fake, de electronice la super preturi sau mai stiu eu ce gogosi pentru ca nu au nici cea mai mica jena in a tepui turistii. Daca faceti greseala sa-i refuzati zambind, crezand in sinea voastra ca sunteti niste politicosi, teapa. Nu mai scapati de ei. Te acosteaza si daca furi o secunda cu coada ochiului cand indianul tipa disperat in dreptul tau ca iti face nus ce costum din nus ce lana pe loc, nu mai ai scapare pur si simplu. Se va tine dupa tine cateva minute. Metoda sigura sa scapati de ei, este sa ii ignorati total. E usor sa-i identifici de la distanta, asa ca treceti pe langa ei ignorandu-i. Daca au vreo intentie, dati din mana ca nu, dar atat.

Coborati pe strada si dintr-o data o sa va treziti ca ati trecut din zona cu blocuri muncitoresti in partea glam a Tsim Sha Tsui, cu malluri, cu branduri de lux si restaurante de tot felul.

Iesiti in Salisbury Road sa vedeti 1881 Heritage, punctul din care vechii colonistii britanici porneau in calatorii pe mare.

Vechiul hotel este acum spatiu pentru unele dintre cele mai luxoase branduri.

Putin mai in fata, se afla piateta Clock Tower. Este turnul fostei gari construit in 1915 si tot ce a mai ramas din calea ferata construita pentru a duce oficialii britanici la Londra pe directia trans- siberiana. Din parcul amplasat in jurul lui puteti vedea seara spectacolul Symphony of Lights. V-as sugera sa nu il ratati si sa va ocupati din timp un loc. Incepe seara la 20.00 fix, ora locala si dureaza fix 14 minute. La spectacol "participa" cu jocuri de lumini, marea parte a cladirilor celebre si inalte din Hong Kong.

Daca ati ajuns cu ceva vreme inainte de ora 20.00, o sa gasitit mai in sus de-a lungul apei, pe Salisbury Road, (ca sa vedeti tot ce se poate vedea in Kowloon) the Avenue of Stars, o promenada dedicata starurilor asiatice. Cea mai pozata este poate statuia lui Bruce Lee.

Incheiati ziua intorcandu-va la spectacolul de lumini si muzica din piata turnului. Poate ca vi se pare stupid sa stai sa te uiti 14 minute la un joc de lumini pe muzica, oferit de cladirile orasului, dar oricat de stupid ar parea, este foarte misto.

Hong Kong, I

Hong Kong Island

Hong Kongul este un oras fabulos. Viu, plin de culoare, de mirosuri atipice pentru nasul de european, usor intepatoare dar perfect incadrate in peisaj, ametitor si addictive.
Nu este un oras caruia sa-i aloci o singura zi, dar daca nu ai incotro, mai bine un layover decat nimic.  In cazul nostru nu a fost o vacanta planificata. Stiam ca vrem din nou Asia si am gasit biletele de avion la pret bun. Ne-am decis sa plecam fara sa stim prea multe despre oras si dupa 10 zile nu mai vroiam sa ne intoarcem.

Cel mai simplu si putin costisitor mod de a ajunge din aeroport in oras este cu Airport Express (un fel de tren/metrou rapid). Calatoria costa 13 euro si dureaza 20 de minute. Cand iesi la suprafata aerul cald si umed iti patrunde agresiv in nari si pentru cateva secunde ai senzatia ca vei avea o reala problema in a respira. Am spus pentru cateva secunde, pentru ca o data acomodat cu senzatia, ajungi la concluzia ca este muuult mai bine decat in canicula din Bucuresti. Vizual, te izbeste ideea de altfel. Un altfel care ajunge sa-ti fie atat de familiar, incat ai senzatia ca ai fost acolo, in marea de oameni, de skyscrapers, de zgomot si de mirosuri, dintotdeauna.

Pentru un foodie, Hong Kongul este paradisul pe pamant. Mancarea este pur si simplu extraordinara, un melanj de retete adunate din toate colturile Asiei, pe care le gasesti efectiv la tot pasul.

Pentru hong kongolezi mancatul in oras face obligatoriu parte din viata de zi cu zi. Apartamentele sunt mult prea mici ca sa-ti permiti vizite acasa si nici ei nu prea se omoara cu gatitul atata vreme cat gasesti tea house-uri si restaurante la tot pasul. Preturile variaza in functie de unde vrei sa mananci, dar cele mai bune locuri raman cele care mustesc de localnici. Sau strazile ticsite de vanzatori cu food-cart urile lor, mereu gata sa te scape de foame. Incercati crispy duck sau crispy goose.

Un alt snack popular este porcul glazurat.

De stat, noi am stat in Central, pe insula. Hotelurile sunt destul de scumpe si camerele mici, dar foarte high tech. Partea buna este ca beneficiezi de un view de toata frumusetea catre port sau daca stai pe la etajul 40 si, catre tot orasul. Daca totusi vrei spatiu, stai la Marriott sau Hilton si platesti cateva sute de euro pe noapte, insa trust me, nu merita.
Ca mijloc de transport cel mai bun este metroul si vine la fiecare minut. Extrem de civilizat si de rapid, oamenii nu miros cand stau cu mana atarnata de bara in dreptul tau, nu isi dau coate ca sa intre in vagon si in nici un caz nu iti fura din buzunare. In Hong Kong ai senzatia ca mai exista un oras underground, asta pentru ca exista statii si iesiri pentru absolut orice locsor sau obiectiv turistic, este plin de cafenele, restaurante si magazine, de poti sa-ti petreci jumatate de zi linistit plimbandu-te in aer conditionat pe la metrou. Iar daca nu vrei sa dai piept cu caldura, poti pur si simplu sa alegi scara rulanta care te duce direct intr-unul din zecile de mall-uri.
Ca modalitate de plata, in loc sa pierdeti bani cumparand cartele de fiecare data cand calatoriti, luati-va un Octopus Card. Costa 150 HK$ (15 euro), din care 100 sunt credit pentru calatorii, iar 50 garantie pentru returnarea cardului. Cand se termina creditul, il incarcati cu ce suma doriti. Vi-l puteti atasa la ceas, geanta, portofel sau orice altceva ca sa pontati mai usor si sunteti taxati in functie de distanta pe care o parcurgeti. Calatoria de o statie inseamna cativa centi. Octopus cardul poate fi folosit in orice mijloc de transport, inclusiv feribot sau taxi si puteti plati cu el si cumparaturile. Iar la plecare din Hong Kong il returnati si primiti cei 50 HK$ inapoi.

Daca vrei sa va plimbati pe la suprafata si sa admirati cladirile, uitati-va dupa pasajele supraterane. Trecerile de pietoni sunt aproape inexistente, de unde si mai putine traffic jamuri, dar pasajele sunt peste tot, astfel ca poti parcuge cartiere intregi fara sa atingi pamantul. Pasajul dintre cele doua cladiri din poza este ce va spuneam.

La fel ca la metrou, exista intrari in toate cladirile si reastaurantele posibile, plus locuri special amenajate pentru fumatori. Plus ca vezi si orasul.

By the way, in Hong Kong nu se fumeaza oriunde, dar intalnesti la tot pasul scrumiere special amenajate. Daca totusi iti arde plamanul si risti, pregateste-te sa scoti din buzunar 5.000 HK$, adica fix 500 de euro.

Plimbarea prin Central ar trebui sa inceapa cu o iesire de la metrou in Piata Centrala, centrul business al orasului. Aici sunt sediile principalelor banci si firme, cum ar fi HSBC, o frumoasa cladire construita respectand cu strictete principiile feng shui, niste sckyscrapers rasariti alaturi de foste cladiri coloniale la fel de frumoase si acum, hotelurile cu camere mari:)), plus o superba vedere catre port. In poza de jos este primaria.

La cativa pasi se afla si IFC Centre, adica centrul financiar international, in care gasiti imensul mall IFC. De aici va puteti bucura seara de o priveliste superba (si gratuita) asupra portului si a Kowloonului.

In spatele HSBC, pe deal in sus, gasiti pitita o veche cladire. Este sediul fostei misiuni franceze, unde isi are sediul in prezent Curtea de Apel. Destul de aproape sunt si alte cladiri din patrimoniul colonial, ca Resedinta Guvernatorului sau Catedrala Anglicana St. John, cu arhitectura gotica.

Plimbarea poate continua spre Victoria Peak, cu un tramvai vechi de tip funicular, construit in 1888. Este primul mijloc de transport pe baza de curent electric de pe vremea ocupatiei britanicilor. Calatoria pana sus dureaza cam 10 minute, iar tramvaiele sosesc la fiecare 15 minute. Tramvaiul se ia din statia Murray House, aflata pe Garden Road. Plimbarea merita facuta pentru ca se urca intr-un unghi de inclinare care aproape te aduce la orizontala, iar privelistea asupra orasului este foarte, foarte frumoasa.

Cam asta e traseul.

Cand ajungeti sus va recomand sa nu platiti bilet pentru platforma lor de observare de 360 de grade, pentru ca alaturi, in Peak Galleria (un mall) este gratis. Aceleasi puncte de observare, acelasi view, fara sa dai nici un ban. Noi ne-am furat-o, pentru ca nu am stiut:)) Si un motiv in plus pentru care nu merita sa dai banii este ca in Hong Kong sunt putine zile fara smogul specific, ceea ce inseamna ca s-ar putea sa nu vedeti tot orasul, plus Macao, plus insulele indepartate, ci doar zgarie norii din Central.
Daca sunteti fani Madame Tussauds, il gasiti tot aici in varf. A si nu ratati suvenirurile, pentru ca in oras nu gasiti magazine cu asa ceva.
Cand terminati cu vizitele nu va intoarceti tot cu tramvaiul. La coborare este imbulzeala, plus ca daca luati autobuzul din dreptul Peak Galleria o sa aveti parte de un drum extrem de serpuit prin cartierul cel mai scump de vile din oras (si din cate am inteles, din lume). Stiu, o sa va stea in gat, dar privelistea merita.

Pentru distractia de seara, coborati in Central si mergeti in Lan Kwai Fong si SoHo.

Cu cat te apropii de ele, urcand pe strada abrupta, incepi sa simti mirosul de good asian food venind de la zecile de carciumi inghesuite aici, corporatisti cu diplomat si nodul de la cravata slabit savurandu-si berea, britanici, asiatici, australieni la aceeasi masa dezbatand aprins cine stie ce si ciocnindu-si sticlele chiar si in picioare in fata terasei daca nu au prins un loc. Care-i problema? Bere sa fie, ca dupa urmeaza cina:)

E greu sa alegi unde sa te asezi pentru ca toti au happy hour, toti iti dau ceva de rontait din partea casei si peste tot lumea este draguta.
Mancati la un tea house. Nu arata fancy, preturile sunt foarte mici, iar zgomotul produs de continua ridicare a capacelor ibricului de ceai si a amestecatului in canile de portelan va va ramane sigur in minte.
Va recomand Lin Heung Tea House, aflat pe Welington Street, in Sheung Wan. Cu 150 HK$, adica 15 euro, am mancat pork ribs, specialitatea casei

si marinated pork with bean sprouts. Foarte bun mai gasiti la ei si porumbelul, dim sumul si rata roasted. Dim sum, adica pranzul lor traditional, este de regula servit in grup. In anumite localuri de acest fel, ospatarul trece prin dreptul meselor cu un gheridon incarcat de cosuri din bambus, in care se afla in principiu niste galuste umplute cu diverse carnuri, creveti sau paste, chifle pufoase umplute cu porc facut la gratar. Iar tu indici cu degetul ce vrei sa iti fie servit sau te uiti pe meniu si notezi comanda pe o bucata de hartie. Este posibil sa nimeriti ca noi, intr-un local unde totul este in chineza. Nu disperati, cei mai multi hong kongolezi vorbesc engleza. Dim sum este poate printre cele mai bune lucruri pe care le puteti manca. Nu va recomand in schimb picioarele de porc murate, pentru ca muratul la ei nu inseamna neaparat acru. Noi am comandat si asa ceva si nu am putut manca. Era o carne de porc parca unsa cu o tona de caramel. La fel, printre felurile de dim sum exista si niste chifle dulci, umplute cu carne de porc. Aluatul este extrem de pufos, ele arata delicios, dar pregatiti-va cand muscati sa simtiti ca mancati porc cu zahar. Restul preparatelor mi s-au parut in schimb super bune.

La est de Central nu trebuie sa ratati Wan Chai District si Causeway Bay, cartiere cu strazi clocotind efectiv de multimea de oameni. Atmosfera si stilul sunt mult mai chinese, mai traditionale.

Mergeti pana in port si vizitati Golden Bauhinia Square, aflata pe malul apei. Mie piata in sine nu mi s-a parut cine stie ce si nici atat de laudata lalea, dar este totusi locul in care s-a tinut ceremonia de retrocedare a Hong Kongului.

Portul este foarte frumos si vedeti si Kowloonul pe cealalta parte. In spatele pietei gasiti una dintre cele mai inalte cladiri din oras, Central Plaza. Are 374 m, iar la etajul 47 exista un alt punct bun pentru vederi panoramice, in sala Sky Lobby.

Continuand plimbarea pe stradute o sa descoperiti pravalii de tratamente naturiste, patiserii, piete traditionale si daca sunteti pasionati, puteti merge sa pariati la cursele de cai de la  Happy Valley.

Mancati la un Under The Bridge Spicy Crab. Se spune ca aceste localuri sunt mostenirea lasata de vechii pescari, care inainte de 1990 traiau in port, in barci. Cand lovea taifunul, se refugiau in barci si atunci se spune ca a luat nastere si aceasta reteta de spicy crab, gatit cu usturoi, chilli si fasole neagra.
Pretul crabului in aceste localuri variaza in fiecare zi in functie de preturile de la bursa de peste. Eu am dat cam 50 de euro pe portie, dar a fost yummy.

Terminati plimbarea in Times Square, un mic tribut adus fostilor ocupanti englezi. Vizitati mallul. Neaparat mancati egg waffles. Sunt cele mai bune waffe pe care o sa le gustati, va garantez. Le gasiti de vanzare pe strada, exact in dreptul mallului. Si daca mai puteti, nu va dati in laturi nici de la snackurile vanzatorilor cu food-carturi.

La pranz mancati cart noodle soup, o combinatie foarte interesata folosita inainte de chinezii saraci care merge pe principiul, ce avem sa punem in bol. Adica o supa de porc, pui sau curry, plus multe carnuri diferite, plus noodles, plus varza chinezeasca. Yumm! Nu o sa o puteti termina, pentru ca bolul este gigantic. Pretul insa, mic.

Pentru extra shopping mergeti in Sogo, un department store japonez, de vreo 10 etaje, plin cu toate brandurile posibile, la niste preturi extrem de bune. Iar la subsol o sa gasiti un imens hypermarket japonez. Daca aveti cum sa va ticsiti valiza cu borcane si conserve, go for it. Sogo se afla exact langa Times Square. Pentru ceva mai chinezesc, stradutele laterale ascund zeci de tarabe cu chilipiruri si standuri cu imbracaminte ieftina. Incercati Jardine's Crescent.

Neaparat, dar neaparat beti un fresh de mango de la Hui Lau Shan healthy desserts. Este aproape de Sogo. Si pentru senzatii tari in gura, incercati varianta de suc de mango cu sago, niste perlute ca tapioca pe care le beti tot cu paiul.

Supa de salata verde

Supa de salata este o supa foarte usoara si buna. Mare lucru nu am ce sa va povestesc despre ea, decat ca nu este supa de stevie, cum multi s-au contrazis cu mine cand am vrut sa le dau sa guste. Nu are nici o legatura, nu este acra si are un gust foarte bun datorita smantanii si afumaturii. Unde mai pui ca se mananca cu un cocolos de mamaliga cu branza de burduf.

Ingrediente:

2 capatani salata verde

250 g afumatura

400 g smantana

4,5 catei usturoi

1 lingura ulei de masline

1 ou

Spalam bine salata, rupem frunzele in bucati si le punem la fiert in apa cat sa le acopere.

Ii dam gust supei cu putina afumatura taiata cubulete.

pe care o prajim putin intr-o lingura de ulei de masline si o punem peste supa.

Cand s-a fiert salata, facem un amestec din smantana, usturoi pisat si un ou, il batem bine si il turnam peste supa.

O mancam cu mamaliga cu branza de burduf.

Pofta buna!

Supa cart noodle, ca in Hong Kong

Am ramas cu gandul la cart noodle soup dupa concediul de asta vara din Hong Kong. Frumusetea acestui preparat este ca iti combini intr-un bol tot ce-ti place. De fapt, asta si era in 1950 cand a aparut pe strazile din Hong Kong, un bufet pe roti de unde iti puteai alege ce ingrediente si toppinguri vroiai pentru supa ta. Acum o poti intalni in multe restaurante si este un must daca ajungeti pe acolo.

Ingrediente:

cateva oase de porc cu carne

2 linguri ulei

300 g carne de pui fiarta separat in supa

200 g afumatura

5 felii ghimbir

3 cepe verzi

3 catei usturoi

2 anason stelat

3 cuisoare/1 lingurita cuisoare macinate

1 bat scortisoara

1 l supa vita

1 lingura oyster sauce

2 linguri sos de peste

2 linguri sos de soia light

muguri de fasole

cateva frunze varza chinezeasca

noodles

Intr-o tigaie calim putin, in cele doua linguri de ulei, ghimbirul feliat, usturoiul si ceapa verde taiata in doua.

Adaugam oasele de porc si le maronim putin.

Turnam supa de vita peste amestecul din tigaie si completam cu anasonul, cuisoarele, scortisoara si le aducem la fierbere. Lasam oala la foc mic cca 1 ora, pana cand carnea este fiarta.

Strecuram supa intr-o alta oala, punem carnea deoparte si aruncam condimentele. Supa clara obtinuta trebuie repusa pe foc. Ii adaugam sosul de soia, de peste si de stridii si amestecam lasand-o inca un minut, doua sa fiarba.
Separat fierbem taieteii, conform instructiunilor de pe pachet si apoi ne punem totul intr-un bol, dupa preferinte.
Intai supa, o mana de noodles, ce carne de pui dorim, cateva bucatele de afumatura, frunze de varza chinezeasca, cativa muguri de fasole si, daca vrem, putin sos de chilli. Aromele sunt fantastice.

Pofta buna!

Hainanese chicken rice

Puiul cu orez in stil Hainan poate fi descris foarte simplu prin cuvantul sublim. Foarte simplu gatit, dar cu o savoare extraordinara, data de ghimbir si de grasimea lasata de pui. Nu te-ai putea gandi ca un banal pui fiert cu orez poate sa fie atat de bun, dar believe me, my friends, it is. Fierbinte, insotit de un orez un pic uleios si aburind si cu sos chilli este cel mai fericit moment intr-o zi friguroasa.

Ingrediente

Pentru pui:

1 pui intreg

6 cepe verzi

2 linguri sare

5 felii ghimbir

800 ml apa rece+ cateva cuburi gheata

Pentru orez:

550 g orez

625 ml supa pui (din cea in care fierbe puiul)

5 catei usturoi

4 cepe rosii

5 linguri ulei

5 felii ghimbir

Sos pentru orez:

4 linguri supa de pui

4 linguri sos de soia light

1 lingura ulei de susan

1 catel de usturoi zdrobit

Sos chilli:

6 chilli rosii

3 catei usturoi

50 g ghimbir

1 lingura zeama lime

1 lingurita sare

1 lingurita zahar brun

Prepararea dureaza cateva ore, dar nu va descurajati. Nu trebuie sa stiti tehnici complicate ca sa il gatiti. Cheia este sa gasiti un pui de curte. Daca nu, unul care sa va arate frumos si sa fie mai gras, cu pielea galbena, pentru ca supa sa fie buna.
Prima data spalam puiul si il scurgem de apa, apoi il frecam bine pe toata suprafata cu 2 linguri de sare. Ii indesam in cavitate ceapa verde si ghimbirul si il punem la fiert in apa deja clocotita, cu pieptul in jos.

Oala in care il fierbem nu trebuie sa fie foarte mare, doar cat sa incapa puiul. Apa punem cat sa il acopere.

 Dureaza in jur de 40 de minute pana cand puiul este gata. Il scoatem din oala si il transferam imediat intr-un vas in care am pus de dinainte apa rece si cuburile de gheata. In felul acesta oprim procesul de gatire si pielea se va face usor crispy. Trebuie sa avem grija cand transferam puiul dintr-o oala in alta ca sa nu ii desprindem pilea sau sa il rupem. Nu trebuie apucat de pulpe sau intepat sau tras cu paleta. Pur si simplu bagam mainile pe sub el si il scoatem usor.
Il lasam 10 minute in apa rece.
Pastram supa rezultata, pentru ca o vom folosi la prepararea orezului. Incalzim uleiul in wok sau intr-o tigaie mai adanca si calim putin ceapa si usturoiul tocate marunt.

Adaugam supa de pui, feliile de ghimbir si putina sare si il gatim intr-un aparat special pentru orez...sau in ce avem.
Separat pregatim sosul pentru orez, pentru care amestecam usturoiul pisat cu sosul de soia, supa de pui si uleiul de susan.

Sosul de chilli, pentru inmuiat piuiul in el se face la fel, prin amestecarea tuturor ingredientelor.
Acum suntem gata, mai trebuie facuta doar asamblarea. Taiem puiul pe orizontala, in bucati mai mari cu tot cu piele si oase si le asezam pe un pat de orez. Stropim cu doua linguri de sos si asta e tot.
Sosul de chilli il punem langa.

Pofta buna!