miercuri, 17 iunie 2015

Piept de rata cu sos de vin rosu


Pieptul de rata se gateste usor si varianta aceasta poate sa fie o optiune foarte buna pentru cina. Mai ales daca va pregatiti sosul cu o zi inainte si il pastrati la frigider.

Ingrediente:
1 piept de rata
sare
piper

Pentru sos:
200 ml vin rosu
50 ml otet din vin rosu
500 ml supa de pui
1 ceapa
1 praz
2 catei de usturoi
cimbru
rozmarin
2 frunze de dafin


Asezonam bine pieptul de rata cu sare si piper. Il punem cu pielea in jos intr-o tigaie, la foc mediu si il lasam cateva minute pana cand pielea devine aurie si crocanta, aproximativ 6 minute. Nu este nevoie sa mai adaugam ulei sau unt, pentru ca toata grasimea se va topi si va fi suficienta.


Intoarcem pieptul pe cealalta parte si il mai lasam aproximativ 4 minute. Cu ajutorul clestilor, intoarcem apoi pieptul cate putin pe fiecare laterala.
Transferam pieptul de rata in cuptorul preincalzit la 200 de grade pentru 6, 7 minute. Scoatem carnea si o lasam sa se odihneasca 5-7 minute inainte sa o taiem. In felul acesta carnea se va relaxa si o sa fie mai suculenta. Puteti sa serviti rata cu sos de cirese, de mere sau sos de vin, cu ciuperci sau piure de pastarnac, optiunile sunt multe. In cazul de fata, am facut un sos de vin rosu. Incalzim putin ulei intr-o tigaie si adaugam legumele feliate subtire. Le lasam sa se maroneasca bine. Adaugam verdeturile, vinul si otetul si lasam sa fiarba pana cand sosul se reduce aproape de tot. Turnam supa de pui si lasam iarasi sosul sa fiarba, pana cand se reduce la jumatate. Il strecuram prin sita si este gata. 

Pofta buna!

marți, 16 iunie 2015

Layover in Macao


Daca sunteti in vacanta in Hong Kong, o excursie de o zi in fosta colonie portugheza Macao, poate fi o idee buna. Vizitat de multi turisti sau rezidenti ai Hong Kongului si ai provinciilor apropiate pentru cazinouri, Macao merita vazut si pentru mostenirea coloniala. Multe dintre cladirile ramase din perioada ocupatiei portugheze au intrat in patrimoniul universal.
In Macao ajungeti din Hong Kong intr-o ora, cu ajutorul speedboaturilor. Le puteti lua din Hong Kong, din insula, unde opereaza compania Turbojet. Ambarcatiunile pleaca la fiecare sfert de ora. Un  bilet la clasa a doua costa 142 HKD. Daca stati in zona Tsim Sha Tsui, o sa gasiti compania New World First Feribot, care are curse incepand cu ora 07.00, la fiecare 30 de minute.
Primul lucru pe care o sa il remarcati o data ajunsi aici este numarul mare de cazniouri. Printre cele mai cunoscute si spectaculoase sunt Wynn, MGM sau Casino Lisboa.


Daca nu sunteti impatimiti ai jocurilor de noroc, incepeti plimbare din Largo do Senado. In poza de mai jos este Casa Sfanta a Compasiunii, una dintre cele mai vechi misiuni din Asia.


Tot in piata Senatului o sa vedeti si Igreja de Sao Domingos, un exeomplu foarte bun de arhitectura coloniala portugheza.


Piesa centrala din interiorul bisericii este statuia Fecioarei Maria a Rozariului.


Continuati-va plimbarea pe stradutele colorate.


Mergand pe Rua Sao Paulo o sa ajungeti la cel mai frumos obiectiv din Macao, din punctul meu de vedere. Este vorba despre ruinele bisericii Sf. Pavel, construita in secolul XVII de catre membrii Ordinului Iezuit.

Aproape de Ruinas de Sao Paulo, o sa vedeti Muzeul Macao 

si fortul unde mai exista tunurile originale si de unde puteti vedea intreg orasul.


 Opriti-va sa va luati o tarta portugheza cu ou. Sunt foarte bune.


Sau luati-va un snack. Exista foarte multe tipuri de carne uscata, de la vita picanta la mistret sau porc condimentat, dar aveti grija pentru ca unele sunt dulci si o sa aveti impresia ca mancati porc si caramel in acelasi timp.


La intoarcere puteti vizita si Igreja de Santo Antonino si Theatro Dom Pedro V.


Mai pierdeti-va pe stradute. Sigur o sa va placa arhitectura si cladirile portghueze din spatele carora rasar blocuri vechi chinezesti.


Daca reveniti in Piata Senatului, puteti sa va cumparati o cutie de prajituri. Varietatea este destul de mare, cele mai multe fiind cu o baza de migdale. De apreciat este faptul ca in fiecare dintre aceste magazine, vanzatorii pun la dispozitie bucati din fiecare sortiment, pentru ca toata lumea sa poata degusta. Cele mai bune dulciuri sunt la Koi Kee Bakery.

Nu plecati fara sa vedeti si templul chinezesc inchinat zeitei A-Ma, cu adevarat spectaculos.


luni, 8 iunie 2015

Layover in Doha



In Doha ne-am oprit in drum catre Hong Kong. Aveam escala si ne-am decis sa ramanem o zi, asa ca in layoverele lui Anthony Bourdain. M-am gandit ca o sa ne ne plimbam agale prin souq si ca o sa zacem la terase, ca o sa manacam tajine si alte lucruri minunate si ca, poate, o sa vrem sa revenim. Nimic mai gresit de atat.
In primul rand vreau sa citez pe cineva, spunand: The heat is oppressive. I repeat, oppressive!!! Asta a fost primul lucru care m-a izbit cu precizia unui bumerang in moalele capului in momentul in care am indraznit sa pun piciorul afara din hotel in timpul zilei. Prima data cand inspiri simti cum te frige pe nari, ti se usuca gatul si te ia cu lesin. 52 de grade! Da, 52 de grade, pe care le simti ca si cand ar fi 100. Atunci am inteles de ce noi eram singurii pietoni din tot orasul si de ce ne claxoneaza taximestristii. Cu siguranta au crezut ca suntem nebuni. Asa ca dupa 15 pasi facuti din momentul in care am iesit din hotel, ne-am intors val vartej la aer conditionat, eu real convinsa ca nu o sa reusesc sa mai intru pe picioarele mele. Am reusit sa vedem atat.


Am baut o carafa cu limonada fara sa respir, apoi Sherif, un receptioner egiptean extrem de amabil, ne-a explicat ca la ei nu se circula pe jos. Toti merg cu taxiul, pentru ca este mult prea cald. Nimeni nu se plimba, toti merg la mall si stau.
Asta a fost al doilea lucru care m-a izbit. Am nimerit Ramadanul. In Doha in timpul Ramadanului nu ai ce sa faci. Totul este inchis, in afara de o parte din magazinele cu haine. Lumea merge la mall si dupa ce se satura de zgait la vitrine, se aseaza pe scaunele de la food court. Cu ore inainte ca el sa se deschida. Si stau. Nu am inteles daca sa prinda loc sau pur si simplu pentru ca nu au ce face acasa. Ca turist nu beneficiezi de scutirea de la reguli. Femeile trebuie sa poarte fuste lungi sau panataloni, fara sa iti lasi vreo particica de piele la vedere. Bratele trebuie sa fie acoperite, macar cu o maneca scurta. Nimeni nu iti da mancare! Sunt doar cateva hoteluri de lux care servesc pranzul pentru turisti, insa numai la o anumita ora. Daca ai ratat-o, ghinion. Daca parasesti incinta hotelului in care esti cazat si lumea te lasa sa bei lichide, afara nu ai voie. Daca te prinde politia cu sticla de apa in mana, te aresteaza. Toate aceste lucruri le-am aflat tot de la receptioner, care a fost suficient de dragut cat sa ne puna in tema cu regulile din oras si sa nu ne lase sa ajungem la inchisoare.
Cu toate acestea, neavand ce sa facem o zi intreaga, am luat taxiul si am mers...la mall. In afara de faptul ca exista aer conditionat si poti sa respiri normal, nici acolo nu ai ce face. Am ajuns sa stam ca restul lumii, degeaba, asteptand amurgul si vocea muezzinului. Cu 10 minute inainte, toata lumea era inghesuita afara, in fata mallului, cu sticle de apa sau suc si cu pachetele de tigari, pentru ca, nu ai voie nici sa fumezi. In cele 10 minute am avut norocul sa ne imprietenim cu un inginer austriac de vreo 50 si ceva de ani si cu o britanica venita cu cei mici la mall. Doamna locuia de 3 ani in Doha, pentru ca sotul ei prinsese un job foarte bine platit, dar ne-a spus ca numara orele pana cand o sa plece acasa. Si asta pentru ca regulile stricte din timpul Ramadanului mai ales, au silit-o sa stea foarte mult in casa. Si chiar daca si-ar fi dorit sa aiba nu stiu ce activitati, nu ar fi avut ce sa faca in afara de admiratul zgarie norilor.


Mai exista Muzeul de Arta Orientala. Evident ca martea cand am fost noi, era inchis.


Inginerul austriac era globetrotter. Se afla pentru a nu stiu cata oara in Doha, deci stia cum stau lucrurile. S-a oferit sa imparta un taxi cu noi pana in souq Waquif si ne-a salvat practic ziua. Ne-am despartit abia in dreptul terminalelor, la aeroport.






Am vizitat asadar souqul, care da, este dragut, cu mirosurile arabesti specifice, am mancat un tajine absolut fantastic pe acoperisul unei case vechi, am stat la povesti cu noul nostru prieten si am impartit o shisha ...si asta a fost tot. Suveniri nu am cumparat pentru ca sunt extrem de scumpe. O shisha minuscula o gasesti undeva in jur la 20 de euro, de exemplu.



Nu recomand nimanui Doha sau, cel putin, nu in Ramadan. Daca aveti escala atunci, mai bine o petreceti in aeroport. Macar acolo cineva o sa va dea apa si mancare. Sau mergeti sa vizitati orasul, dar seara, cand se mai poate cat de cat respira.
Dar poate ma insel eu si voi o sa aveti o experienta mai placuta.Ceea ce va si doresc!